Ce trebuie să știi înainte să angajezi un designer de interior – 4 lucruri care fac toată diferența

Diferența dintre un designer și un decorator – și de ce contează asta pentru tine

La prima vedere, designerul de interior și decoratorul par a face lucruri similare: „aranjează spațiul frumos”. Dar dacă vrei să îți transformi spațiul în mod real – nu doar s-o „înfrumusețezi” – e esențial să știi cine e potrivit pentru proiectul tău.

Un designer de interior înțelege spațiile dincolo de aspect. Se uită la funcționalitate, ergonomie, instalații, fluxuri de circulație, mobilier la comandă, chiar și la problemele structurale care pot fi modificate (în siguranță). Gândește spațiul ca un tot coerent, de la țevi și cabluri până la modul în care lumina interacționează cu materialele și formele.

În schimb, un decorator de interioare, lucrează în spații deja funcționale, folosindu-se de finisaje, texturi, mobilă vare există în comerț, corpuri de iluminat, perdele, covoare, pentru a obține o armonie vizuală. Gândește în nuanțe, accesorii și stiluri – dar nu intră în profunzimea structurii spațiului.

🧠 De ce e important să știi diferența?

Punctul de pornire al proiectului tău definește cel mai bine de ce ai nevoie. Dacă te afli la început de drum, ai un spațiu „la roșu” sau vrei să demolezi pentru a-l aduce la stadiul de „cutie goală”, soluția potrivită este designerul de interior – cel care îți poate construi totul de la bază, cu o gândire complexă, tehnică și estetică.

În schimb, dacă ai un spațiu deja finisat, la alb, sau mobilat până la un anumit nivel, și ai în plan doar intervenții minore – să zugrăvești, să cumperi mobilă, să alegi perdele, covoare și alte accesorii – un decorator de interioare îți poate fi alegerea perfectă.

Ce ar trebuii să concluzionezi:

Dacă îți dorești o transformare reală – una care implică eficiență, personalizare, soluții tehnice, ergonomie, mobilier adaptat – ai nevoie de o unealtă potrivită: un designer de interior. E ca și cum ai alege între o mașină de teren și una sport: depinde unde vrei să ajungi și pe ce drum.

📌 Am avut deseori clienți care au crezut că vin la mine pentru „niște culori și o canapea”. Dar au realizat adevărata valoare în momentul în care am început să răspund și la întrebările pe care încă nu apucaseră să le formuleze. Sau când a venit electricianul și a întrebat: „Unde pun prizele și întrerupătoarele?” – iar răspunsul era deja gândit, documentat și integrat în planul general.

🎯 Diferența nu e doar în preț, ci în nivelul de gândire și complexitatea soluțiilor. Așa cum nu te duci la Formula 1 cu un tractor (și nici pe câmp cu o mașină de curse), alegerea corectă între designer și decorator e despre potrivirea cu problema pe care vrei s-o rezolvi.

De ce să angajezi un designer de interior

De multe ori, întrebarea vine târziu — când lucrurile sunt deja începute, când bugetul a început să se topească în „decizii mici” și când spațiul începe să nu mai răspundă nevoilor reale ale celor care urmează să trăiască în el. Și totuși, momentul ideal pentru a colabora cu un designer este mult mai devreme decât îți imaginezi.

1. Problemele reale nu apar în Pinterest 

Cele mai frecvente dificultăți pe care le au oamenii în proiectele de amenajare nu țin de „alegerea canapelei”, ci de infrastructură: curent, instalații, compartimentare, fluxuri de circulație. Mulți aleg să ignore aceste lucruri, lăsându-le pe mâna echipelor de execuție. Dar adevărul e că, fără o gândire coerentă a întregului, proiectul ajunge să fie o succesiune de improvizații. Unii reușesc să creeze o estetică decentă, dar se lovesc de întrebări practice: unde se găsesc anumite materiale? Cum se integrează anumite elemente technologice? Ce dimensiuni reale are o piesă de mobilier și dacă încape acolo unde s-au gândit sa-l pună?

2. Când e cel mai bine să apelezi la un designer?

Răspunsul sincer: cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Ideal, din faza de „la roșu” sau chiar înainte — când clădirea este încă în fază de proiectare. Un designer cu experiență înțelege dinamica etapelor, poate propune ajustări la compartimentare, poziții de uși, trasee de instalații — totul pentru ca spațiul să servească, la final, celor care îl locuiesc, nu doar să „arate bine”.
Un proiect bine gândit de la început salvează timp și resurse. Aceeași sumă de bani poate fi cheltuită mai înțelept — nu e vorba despre „mai ieftin”, ci despre mai eficient.

3. Un designer nu îți salvează bani. 

Un designer nu e magician. Nu scoate reduceri din pălărie. Dar îți poate spune unde are rost să investești și unde nu. Poate propune soluții care evită greșeli costisitoare sau „modificări ulterioare”. Poate prioritiza — să nu pui gresie scumpă unde nici nu o vezi, dar să investești într-un sistem de iluminat gândit corect. Și poate evita scenariul clasic: „meșterul a zis că așa se face”.

4. Alegerea designerului potrivit

E o combinație între portofoliu, recomandări și feeling. Dar, dincolo de estetică, ar trebui să simți că acel designer are un scop clar: să lucreze pentru tine, nu pentru imaginea lui de Instagram sau comisioane de la furnizori. Majoritatea designerilor au deja echipe cu care colaborează — și asta înseamnă eficiență și calitate. Recomandările lor nu sunt întâmplătoare; sunt rezultatul proiectelor reușite și a încrederii construite pe șantier.

5. Ce este (și ce NU este) o randare 3D

Randarea 3D nu este doar o poză drăguță. Nu e Pinterest. Este rezultatul unui proiect gândit cap-coadă, în care fiecare culoare, dimensiune, volum este analizat în spațiu real și în sațiu virtual. Când lucrez într-un program de modelare 3D, mă ajută să testez idei, să mă gândesc la detalii, la proporții, la funcționalitate. Este modul prin care traduc gândirea abstractă în imagini concrete, ca tu să poți înțelege proiectul în ansamblu.

6. Ce face un designer de interior?

Pe scurt: ține capul limpede pentru tine.
Pe lung: planifică spațiul, creează o schiță funcțională în 2D, propune modificări arhitecturale, face moodboard-uri, pregătește randări 3D, planuri de infrastructură, selectează finisaje, colaborează cu echipe de execuție, propune mobilier custom și desenează fiecare piesă, comandă materiale, organizează livrări, gestionează șantierul și rezolvă probleme când apar. Iar toate acestea sunt în slujba unui lucru: ca spațiul tău să funcționeze și să te reprezinte.

7. Cât de implicat trebuie să fii?

Atât cât vrei. Dar prea multă implicare, paradoxal, poate să saboteze proiectul. Dacă faci schimbări frecvente, designerul pierde firul. Dacă lași deciziile în mâna meșterului, pierzi controlul. Ca în orice relație profesionistă — e importantă încrederea. Tratează designerul ca pe un specialist. Tu cunoști nevoile, el cunoaște procesul.

8. Care este diferența între un proiect cu designer și unul fără?

Poate fi subtilă sau evidentă. Poate însemna mai mult timp pentru tine, mai puțin stres, mai puține greșeli, o casă în care totul pare „firesc” și funcțional. Dar, mai presus de toate, înseamnă să te simți bine în spațiul tău — și să știi că fiecare decizie a fost luată cu sens.

Ce se întâmplă într-o colaborare cu un designer – pas cu pas?

Colaborarea cu un designer de interior nu începe cu schițe și moodboarduri, ci cu o conversație. De regulă, totul pornește de la o discuție telefonică, în urma căreia clientul oferă o descriere generală a spațiului și a nevoilor sale. În funcție de complexitatea proiectului, designerul decide dacă este nevoie de o vizită la fața locului sau poate trimite o ofertă de preț direct după această primă etapă de clarificare.

După acceptarea ofertei și a termenilor colaborării, urmează etapa de documentare și măsurători – o vizită în spațiu, poze, discuții detaliate cu clientul despre nevoi, viziune și așteptări. Pentru că mulți clienți nu sunt familiarizați cu procesul de design interior, este esențial ca designerul să explice clar unde poate interveni, cum decurge colaborarea și ce presupune fiecare etapă.

Urmează prima fază creativă: desenarea situației existente și o propunere de reorganizare a spațiului (inclusiv mutarea pereților sau ușilor, în măsura în care nu afectează structura clădirii), plus un plan de mobilare. În paralel se lucrează la moodboard și styleboard – instrumente vizuale care ajută la stabilirea direcției estetice.

După validarea acestor propuneri urmează una dintre cele mai intense faze: modelarea 3D a spațiului și realizarea randărilor fotorealiste. Acestea permit clientului să vadă cum va arăta efectiv spațiul propus. Uneori se validează rapid, alteori se ajustează, se cer randări suplimentare dacă apar modificări importante.

Când conceptul este finalizat, se intră în etapa tehnică: desenele de execuție – planuri pentru demolări, construcții, instalații electrice, sanitare, climatizare, detalii de mobilier custom și alte elemente decorative. Tot aici se creează și listele de achiziții pentru finisaje și piese comerciale, se solicită oferte, se fac comenzi, și se coordonează toate echipele implicate.

În timpul implementării, designerul rămâne un punct de sprijin. Poate verifica calitatea execuției, dar mai ales gestionează problemele apărute pe șantier – un cablu care nu era prevăzut, o placă de gresie care nu se potrivește perfect, sau un perete care ascunde ceva de care nimeni nu știa. Toate aceste detalii sunt de fapt momentele în care se face diferența între un spațiu improvizat și unul gândit coerent, cap-coadă.

💸 Cât costă serviciile de design interior?

1. De ce nu există un preț fix pentru un proiect de design?

Pentru că niciun proiect nu este la fel. Complexitatea, suprafața, numărul de încăperi, nivelul de intervenție și așteptările clientului sunt factori care influențează volumul de lucru. Un proiect de 100 mp open space nu implică aceeași muncă precum unul de 100 mp cu cinci camere diferite, fiecare cu funcțiuni și cerințe aparte.

2. Cum se calculează corect prețul unui proiect?

Deși mulți designeri practică o tarifare pe metru pătrat, aceasta nu reflectă realitatea muncii depuse. O variantă mai corectă este calculul pe baza orelor estimate de lucru. Această metodă oferă transparență și arată dedicarea designerului față de proiect. Oferta poate include un volum maxim de ore pentru anumite faze, iar eventualele cereri suplimentare sunt taxate separat. Etapele și metoda de plată sunt stabilite prin contract, de comun acord.

3. Ce primește clientul în schimbul acestor costuri?

Cheia unei colaborări reușite este comunicarea clară: ce așteaptă clientul și ce livrează designerul. Ideal, un proiect complet de design pornește de la zero (sau aduce spațiul la acest nivel), și îl duce până la finalizare – cu tot ce implică: concept, funcționalitate, estetică, detalii tehnice și asistență în implementare. În unele cazuri pot exista doar intervenții parțiale, dar orice compromis adus proiectului existent poate limita rezultatul.

4. Sunt serviciile de design interior „scumpe”?

Scump e un termen relativ. Dacă îți dorești un rezultat peste minimul necesar, investiția într-un designer este justificată. Suma plătită nu este doar pentru estetică, ci pentru soluții inteligente, evitarea greșelilor, eficiență, confort și un rezultat personalizat. În general, dacă bugetul pentru design reprezintă între 7–12% din investiția totală, ești în parametri normali. În plus, fiecare designer își stabilește tariful în funcție de experiență, reputație și piața în care activează.

Bonus: Cum alegi designerul potrivit pentru tine?

Alegerea unui designer de interior este un proces care presupune mult mai mult decât o simplă alegere bazată pe un portofoliu impresionant sau pe o alegere de stil atrăgătoare. În spatele acestui proces stau multe întrebări esențiale despre ceea ce îți dorești, ce stil te reprezintă și, poate cel mai important, despre cum vei colabora pe parcursul proiectului. Mai multe poți afla: aici